бабка
(русский)
Etimologie
Din proto-slavă *babъka; diminutiv al lui баба (bába, „babă”).
Pronunție
- AFI: /ˈbapkə/
Substantiv
бабка (bábka)
- babă, bătrână
- bunică, mamaie, bună
- (spec.) moașă
- (tehn.) mandrină, fus
- (p.ext.) chișiță (la cai)
- (normal la pl.) încheietură (a degetului)
- (argou; la pl.) bani
f. | Singular | Plural |
---|---|---|
Nominativ | бабка | бабки |
Genitiv | бабки | бабок |
Dativ | бабке | бабкам |
Acuzativ | бабку | бабок, бабки |
Instrumental | бабкой, бабкою | бабками |
Prepozițional | бабке | бабках |
Sinonime
- 1-2: бабушка