Kalb
Vezi și : kalb |
(Deutsch)
Etimologie
Din germana veche de sus kalb < proto-germanică *kalbaz.
Înrudit cu neerlandeză kalf, engleză calf, daneză kalv și suedeză kalv.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului das Kalb | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ | das Kalb | die Kälber |
Acuzativ | das Kalb | die Kälber |
Dativ | dem Kalb(e) | den Kälbern |
Genitiv | des Kalb(e)s | der Kälber |
- (zool.) pui (de elefant, balenă, etc.); (spec.) vițel
- Das Kalb springt munter auf der Weide herum.
- (defectiv de pl.) (carne de) vițel
- Zum Schnitzel zubereiten eignet sich Kalb bestens.
- (fam.) nătărău, neghiob
Sinonime
- 1: (zool.) Jungrind
- 2: (gastr.) Kalbfleisch
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse