absolutoriu
română
Etimologie
Din latină absolutorius.
Pronunție
- AFI: /ab.so.luˈto.rju/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului absolutoriu | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | absolutoriu | absolutorii |
| Feminin | absolutorie | absolutorii |
| Neutru | absolutoriu | absolutorii |
Cuvinte apropiate
- absoluitate
- absolut
- absolutamente
- absolutism, absolutizm
- absolutist
- absolutistic
- absolutiza
- absolutizant
- absolutizare
- absolutizat
- absoluțiune, absoluție
Etimologie
Din germană Absolutorium.
Substantiv
| Declinarea substantivului absolutoriu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | absolutoriu | absolutorii |
| Articulat | absolutoriul | absolutoriile |
| Genitiv-Dativ | absolutoriului | absolutoriilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (înv.) certificat de absolvire a unei școli superioare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online