Agrume

română

Etimologie

Din italiană agrume. Confer franceză agrume.

Pronunție

  • AFI: /a'gru.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
agrumă
f.pl. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ agrumă agrume
Articulat agruma agrumele
Genitiv-Dativ agrumei agrumelor
Vocativ agrumă, agrumo agrumelor
  1. (livr.) (bot.) (la pl.) termen generic care denumește fructele citrice.

Sinonime

Vezi și


Traduceri

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din italiană agrume < latină medievală acrumen.

Pronunție

  • AFI: /a.ɡʁym/


Substantiv

agrume m., agrumes pl.

  1. agrume, citrice

Sinonime

Cuvinte compuse

Vezi și





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină medievală acrumen < acer.

Pronunție


Substantiv

agrume m., agrumi pl.

  1. agrume, citrice

Cuvinte derivate

Vezi și

Referințe