alguacil
(español)
Etimologie
Din arabă andaluză الوزير (alwazír) < arabă وزير (wazīr, „ministru”). Confer visir.
Pronunție
Substantiv
alguacil m., alguaciles pl.
- (ist.) judecător (în Evul Mediu)
- (spec.) portărel
- (spec.) șerif
- (entom.) păianjenul vagabond
- (în Argentina și Uruguay; entom.) libelulă
Sinonime
- 2: baile
- 5: (entom.) (în Spania) caballito del diablo, libélula, (în Chile) matapiojos
Cuvinte compuse
- alguacil de ayuntamiento
- alguacil de campo
- alguacil de la hoz
- alguacil del agua
- alguacil de la montería
- alguacil de moscas
- alguacil mayor