amâna

română

Etimologie

Din a + mâne (= mâine).

Pronunție

• AFI: /a.mɨ'na/

Verb

Conjugarea verbului amâna
Infinitiv	a amâna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	amân
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să amâne
Participiu	amânat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a trece la îndeplinirea unei acțiuni într-un moment ulterior celui stabilit inițial.
2. (v.tranz.) a purta cu vorba pe cineva.

Cuvinte derivate

• amânare
• amânat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online