Etimologie

Din latină traicere.

Pronunție

  • AFI: /'tre.ʧe/


Verb


Conjugarea verbului
trece
Infinitiv a trece
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
trec
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să treacă
Participiu trecut
Conjugare III

I.

  1. (v.intranz.) a merge fără a se opri, printr-un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a-și urma drumul, a fi în trecere pe undeva.
  2. (v.intranz.) a merge rânduri-rânduri, formând un convoi, o coloană; a se succeda, a se perinda.
  3. (v.intranz.) a merge într-o anumită direcție, spre o anumită țintă, cu un anumit scop.
  4. (v.intranz.) (despre ape curgătoare, despre drumuri, șosele etc.) a avea cursul sau traseul prin...
  5. (v.intranz.) a se abate din drum pe undeva sau pe la cineva, a face o (scurtă) vizită cuiva.
  6. (v.tranz.) (pop.) a ocoli.
  7. (v.intranz.) (adesea fig.) a depăși, a merge mai departe de..., a lăsa în urmă.
  8. (v.tranz.) a sări, a păși peste un obstacol, peste o barieră, pentru a ajunge dincolo sau de cealaltă parte.
  9. (v.tranz.) a străbate un drum de-a curmezișul; a traversa.
  10. (v.intranz.) a păși peste cineva sau ceva, călcând în picioare, zdrobind.
  11. (v.tranz.) a transporta (dincolo de... sau peste...).
  12. (v.tranz.) a atinge un corp, un obiect cu o mișcare ușoară de alunecare pe suprafața lui.
  13. (v.tranz.) a petrece prin..., peste..., pe după...
  14. (v.intranz.) a se duce într-alt loc, a merge dintr-un loc în altul; a schimba un loc cu altul.
  15. (v.intranz.) (fig.) (determinat prin „în cealaltă lume”, „din lume”, „din viață” etc.) a muri.
  16. (v.intranz.) a schimba o stare cu alta, o lucrare sau o acțiune cu alta.
  17. (v.intranz.) a ajunge la..., a fi transmis (din mână în mână, de la unul la altul, din om în om) până la...
  18. (v.tranz.) a da, a transmite ceva.
  19. (v.intranz.) a-și îndrepta atenția spre o nouă îndeletnicire, spre un nou câmp de activitate; a începe să se ocupe cu altceva, a se apuca de altceva.
  20. (v.tranz.) a introduce, a înregistra, a înscrie (într-un registru, într-o rubrică, într-o clasificare); a repartiza pe cineva undeva.
  21. (v.tranz.) a înscrie un bun pe numele cuiva.
  22. (v.tranz.) a susține cu succes un examen; a declara reușit, admis; a fi promovat într-o clasă superioară.

II.

  1. (v.intranz. și tranz.) a parcurge un drum sau un spațiu limitat, îngust.
  2. (v.tranz.) a supune unei operații de filtrare, de cernere, de strecurare.
  3. (v.intranz.) a străbate greu un spațiu îngust, a-și face drum (cu greu) printr-un spațiu îngust; a răzbate.
  4. (v.intranz.) (fig.) a avea de suferit, de îndurat; a fi supus ia...
  5. (v.intranz.) a ieși de partea cealaltă (făcând o spărtură, o tăietură, o deschizătură); a străpunge.
  6. (v.intranz.) (rar; despre agenți fizici sau chimici; cu determinări introduse prin prep. „prin”) a pătrunde în întregime prin...
  7. (v.tranz.) (despre anumite stări fiziologice) a cuprinde, a copleși pe cineva (fără a putea fi oprit).

III.

  1. (v.intranz.) (despre unități de timp) a se scurge, a se desfășura (apropiindu-se de sfârșit).
  2. (v.refl.) a lua sfârșit: a nu mai fi actual.
  3. (v.intranz.) a dispărea, a pieri (după o bucată de vreme).
  4. (v.intranz.) (despre suferințe, necazuri, boli etc.) a înceta să mai existe, să se mai facă simțit să mai acționeze.
  5. (v.tranz.) a petrece un timp, o epocă din viață.
  6. (v.refl.) (înv.) a se întâmpla, a se petrece.
  7. (v.intranz.) a depăși o anumită vârstă, o anumită limită de timp.
  8. (v.refl.) a-și pierde vigoarea, frăgezimea tinereții; a îmbătrâni.
  9. (v.refl.) (despre fructe) a fi prea copt.
  10. (v.refl.) (despre plante) a se veșteji, a se stinge.
  11. (v.refl.) (despre anumite materiale) a se consuma.

IV.

  1. (v.intranz.) a fi mai mare sau mai mult decât o anumită mărime, valoare, cantitate; a depăși.
  2. (v.intranz.) a ajunge până dincolo de...
  3. (v.tranz.) (înv. și reg.) a depăși limita obișnuită, normală.

V.

  1. (v.refl.) (pop.: în forma negativă) a nu putea fi luat în seamă; a nu avea crezare, a nu avea trecere.
  2. (v.tranz.) a nu ierta, a nu îngădui.
  3. (v.intranz.) a fi considerat..., a fi luat drept...
  4. (v.intranz.) (rar) a se transforma, a se preface în...

Cuvinte derivate

Expresii

  • A trecut baba cu colacii = e prea târziu, n-ai prins momentul, ai scăpat ocazia
  • (tranz.) A trece în revistă = a) a inspecta trupele adunate în acest scop (într-o anumită formație); b) a lua în considerație fapte, evenimente în succesiunea și desfășurarea lor
  • A trece cu vederea = a) a nu lua în seamă (pe cineva sau ceva), a nu da importanța cuvenită, a neglija, a omite; b) a nu lua ceva în nume de rău, a nu ține seamă de...; a ierta, a uita
  • A trece hopul = a scăpa de o greutate, de o primejdie
  • Nu zi hop până nu treci șanțul = nu te lăuda prea devreme cu o izbândă încă nesigură
  • A trece peste cineva = a desconsidera, a disprețui pe cineva
  • (intranz.) A trece cu buretele peste ceva = a da uitării ceva, a ierta greșelile cuiva
  • A trece la cineva sau în rândurile cuiva (sau a ceva) ori de partea cuiva = a se ralia la ceva (sau cu cineva)
  • A trece la fapte = a acționa
  • A-i trece cuiva printre degete, = se spune când cineva lasă să-i scape ceva, când pierde ceva
  • Îi trec mulți bani prin mâini, = se spune când cineva cheltuiește fără socoteală, când risipește bani mulți
  • A trece ca un câine prin apă = a nu se alege (din viață, din școală etc.) cu nici o experiență, cu nici o învățătură
  • A trece prin foc și prin apă = a îndura multe nevoi și necazuri, a răzbate prin multe greutăți
  • (tranz.) A trece pe cineva prin toate apele = a ponegri, a calomnia pe cineva
  • A trece (pe cineva) pe sub ascuțișul sabiei (sau sub sabie, sub paloș) = a omorî
  • Mai trece ce mai trece... = după o bucată de vreme..., după un timp (nu prea lung)
  • Nu e timpul trecut (sau vremea trecută) = nu e prea târziu, mai e timp
  • A-și trece vremea = a-și folosi vremea fără rost
  • A-și trece din vreme = a-și petrece timpul mai ușor, mai repede
  • Treacă de la mine (sau de la tine etc.) = se spune când se face o concesie
  • (refl.; pop.) A se trece din pahare (sau din băut) = a bea prea mult; a se ameți de băutură
  • (refl.) A se trece cu firea = a lua lucrurile prea în serios; a se emoționa
  • A trece măsura = a exagera


Traduceri

Anagrame

Referințe





(español)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Numeral

trece

  1. treisprezece