Etimologie

Din latină *ammagīre < *magīre, *magare. Provine din greacă antică μαγεύω (magévo, „a fermeca”).

Pronunție

  • AFI: /a.mə'ʤi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) amăgi
Infinitiv a (se) amăgi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) amăgesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) amăgească
Participiu amăgit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) înșela.
  2. (v.tranz.) a ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase).
    Perspectiva îl amăgește.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe