atrage

română

Etimologie

Din prefixul a- + trage (după franceză attirer)

Pronunție

• AFI: /a'tra.ʤe/

Verb

Conjugarea verbului atrage
Infinitiv	a atrage
Indicativ prezent pers. 1 sg.	atrag
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să atragă
Participiu	atras
Conjugare	III

1. (v.tranz.) a exercita o atracție; a apropia la sine.

   Magnetul atrage fierul.

   Electricitățile de sens contrar se atrag.

2. a determina (adesea prin vicleșuguri) pe cineva să vină sau să se ducă undeva.
3. a exercita sau a simți o atracție.
4. (fig.) a fermeca, a ademeni, a ispiti, a tenta.

   Marea mă atrage mereu.

5. a avea drept consecință; a determina.

Sinonime

• 1: tenta
• 3: încânta

Antonime

• dezgusta, repugna, respinge

Cuvinte derivate

• atragere
• atrăgător

Cuvinte apropiate

• atractiv
• atracție

Expresii

• A atrage atenția (cuiva) = a) a face ca atenția (cuiva) să se îndrepte într-o anumită direcție; b) a avertiza, a preveni

Traduceri

a tenta

afrikaans: lok (Afrikaans) catalană: atraure (català), atreure (català) chineză: 迷 (中文) coreeană: 끌다 (kkeulda) (한국어) daneză: tiltrække (dansk) engleză: attract (English) esperanto: altiri (Esperanto) finlandeză: houkutella (suomi) franceză: attirer (français) galiciană: atraer (galego) germană: anziehen (Deutsch), locken (Deutsch)

greacă: ελκύω (Ελληνικά) italiană: attirare (italiano) japoneză: 引きつける (hikitsukeru) (日本語) maghiară: vonz (magyar) neerlandeză: aantrekken (Nederlands), lokken (Nederlands) poloneză: przyciągnąć (polski) portugheză: atrair (português) spaniolă: atraer (español) suedeză: attrahera (svenska), locka (svenska) turcă: çekmek (Türkçe), cezbetmek (Kiswahili)

Referințe

• DEX online