anafură
română
Variante
Etimologie
Din neogreacă ἀναφορά (anaforá, „relatare”), în primul său sens ar fi putut intra prin intermediul slavă (a)nafora.
Pronunție
- AFI: /a'na.fu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului anafură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | anafură | anafure |
| Articulat | anafura | anafurele |
| Genitiv-Dativ | anafurei | anafurelor |
| Vocativ | anafură | anafurelor |
- bucățele de prescură care se împart credincioșilor ortodocși la sfârșitul liturghiei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online