ortodox

română

Etimologie

Din neogreacă ορθωδοξοσ (orthódoxos) < latină orthodoxus, franceză orthodoxe.

Pronunție

• AFI: /or.to'doks/

Adjectiv

Declinarea adjectivului ortodox
	Singular	Plural
Masculin	ortodox	ortodocși
Feminin	ortodoxă	ortodoxe
Neutru	ortodox	ortodoxe

1. care ține de biserica creștină răsăriteană, de ortodoxie, care este conform cu doctrina acestei biserici; (despre persoane) care este adept al ortodoxismului.
2. conform cu principiile tradiționale ale unei doctrine, ale unei dogme etc., considerată ca fiind singura adevărată; (despre oameni) care urmează cu fermitate (sau dogmatic) o asemenea doctrină.

Cuvinte derivate

• ortodoxism
• panortodox

Traduceri

Traduceri

engleză: orthodox (English) esperanto: ortodoksa (Esperanto)

franceză: orthodoxe (français) m.f. germană: orthodox (Deutsch)

Substantiv

Declinarea substantivului ortodox
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ortodox	ortodocși
Articulat	ortodoxul	ortodocșii
Genitiv-Dativ	ortodoxului	ortodocșilor
Vocativ	ortodoxule	ortodocșilor

1. persoană de religie creștină răsăriteană.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online