anagrama

română

Etimologie

Din anagramă.

Pronunție

• AFI: /a.na.gra'ma/

Verb

Conjugarea verbului anagrama
Infinitiv	a anagrama
Indicativ prezent pers. 1 sg.	anagramez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să anagrameze
Participiu	anagramat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obține alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza.

Cuvinte derivate

• anagramare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online