apertură

română

Etimologie

Din franceză aperture, italiană apertura.

Pronunție

• AFI: /a.per'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului apertură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	apertură	aperturi
Articulat	apertura	aperturile
Genitiv-Dativ	aperturii	aperturilor
Vocativ	apertură	aperturilor

1. (fon.) grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii sunetelor.
2. (anat.) grad de deschidere a unei cavități.
3. (fot.) unghiulație.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• apretura
• reapărut

Referințe

• DEX '98 via DEX online