apostrofă
Etimologie
DIn franceză apostrophe < latină apostropha.
Pronunție
- AFI: /a.pos'tro.fə/
Substantiv
| Declinarea substantivului apostrofă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | apostrofă | apostrofe |
| Articulat | apostrofa | apostrofele |
| Genitiv-Dativ | apostrofei | apostrofelor |
| Vocativ | apostrofă | apostrofelor |
- imputare, mustrare adresată cuiva (pe un ton violent).
- figură retorică sau de stil prin care oratorul sau scriitorul, întrerupându-și brusc cursul expunerii, se adresează direct unei persoane sau unui lucru personificat.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Confer apostrof.
Pronunție
- AFI: /a.pos'tro.fə/
Substantiv
- formă alternativă pentru apostrof.
Referințe
- DEX '98 via DEX online