bec
Etimologie
Pronunție
- AFI: /bek/
Substantiv
Declinarea substantivului bec | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | bec | becuri |
Articulat | becul | becurile |
Genitiv-Dativ | becului | becurilor |
Vocativ | becule | becurilor |
- sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice; p.ext. lampă electrică.
- Un bec aprins.
- sita unei lămpi de gaz.
- orificiu prin care țâșnește un lichid vaporizat, un jet de gaz sau un amestec de gaze sub presiune, spre a putea fi aprinse.
Sinonime
- 1: (prin Transilv.) pară
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- (fam.) A fi (sau a cădea) pe bec = a fi sau a ajunge într-o situație fără ieșire; a i se înfunda, a o păți
Traduceri
sferă de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice
Etimologie
Din engleză back.
Substantiv
Declinarea substantivului bec | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | bec | beci |
Articulat | becul | becii |
Genitiv-Dativ | becului | becilor |
Vocativ | becule | becilor |
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
jucător fundaș la fotbal
|
Referințe
(français)
Etimologie
Din latină beccus. Origine celtică.
Pronunție
- AFI: /bɛk/
Substantiv
bec m., becs pl.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse