boteza
Etimologie
Din latină batizare (= baptizāre).
Pronunție
- AFI: /bo.te'za/
Verb
Conjugarea verbului (se) boteza | |
Infinitiv | a (se) boteza |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) botez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) boteze |
Participiu | botezat |
Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a (se) supune botezului.
- (v.tranz.) a stropi cu agheasmă pe credincioși și casele lor.
- (fig.) (fam.) a uda, a stropi.
- (v.tranz.) a avea calitatea de naș sau de nașă la botezul cuiva.
- (v.tranz.) a pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocură); a supranumi; a porecli.
Sinonime
Cuvinte derivate
Expresii
- (fam.) A boteza laptele (sau vinul, rachiul etc.) = a adăuga apă în lapte (sau în vin etc.)
Traduceri
a creștina
|