branț
română
Etimologie
Din germană Brandsohle.
Pronunție
- AFI: /branʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului branț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | branț | branțuri |
| Articulat | branțul | branțurile |
| Genitiv-Dativ | branțului | branțurilor |
| Vocativ | branțule | branțurilor |
- bucată de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online