brezătură

română

Etimologie

Din a breza + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /bre.zə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului brezătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	brezătură	brezături
Articulat	brezătura	brezăturile
Genitiv-Dativ	brezăturii	brezăturilor
Vocativ	brezătură	brezăturilor

1. (rar) pată albă pe fruntea vitelor.
2. pată pe pereții caselor, formată de lutul cu care se astupă crăpăturile înainte de văruit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online