câștigătoare
română
Etimologie
Din câștigător.
Pronunție
- AFI: /kɨʃ.ti.gə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului câștigătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | câștigătoare | câștigătoare |
| Articulat | câștigătoarea | câștigătoarele |
| Genitiv-Dativ | câștigătoarei | câștigătoarelor |
| Vocativ | câștigătoareo | câștigătoarelor |
- persoană care a obținut un câștig material, o superioritate asupra alteia într-o întrecere (în muncă, în sport etc.).
- animal, îndeosebi cal victorios într-o întrecere sportivă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online