câștigător

română

Etimologie

Din a câștiga + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /kɨʃ.ti.gə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului câștigător
	Singular	Plural
Masculin	câștigător	câștigători
Feminin	câștigătoare	câștigătoare
Neutru	câștigător	câștigătoare

1. care a obținut un câștig material, o superioritate asupra alteia într-o întrecere (în muncă, în sport etc.).
2. victorios într-o întrecere sportivă.
3. care asigură câștigul, care dă dreptul la câștig sau dovedește acest drept.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului câștigător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	câștigător	câștigători
Articulat	câștigătorul	câștigătorii
Genitiv-Dativ	câștigătorului	câștigătorilor
Vocativ	câștigătorule	câștigătorilor

1. persoană care a obținut un câștig material, o superioritate asupra alteia într-o întrecere (în muncă, în sport etc.).
2. animal, îndeosebi cal victorios într-o întrecere sportivă.

Cuvinte derivate

• câștigătoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online