cățăra
română
Variante
Etimologie
Confer a acăța.
Pronunție
- AFI: /kə.ʦə'ra/
Verb
| Conjugarea verbului (se) cățăra | |
| Infinitiv | a (se) cățăra |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) cațăr |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) cațăre |
| Participiu | cățărat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) a se sui, agățându-se pe un loc înalt (și abrupt); a aburca.
- (v.refl.) (despre plante) a se prinde, a se fixa (cu cârcei) de ramuri, de ziduri etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online