căruntețe
Etimologie
Pronunție
- AFI: /kə.run'te.ʦe/
Substantiv
Declinarea substantivului căruntețe | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | căruntețe | invariabil |
Articulat | căruntețea | invariabil |
Genitiv-Dativ | cărunteții | invariabil |
Vocativ | căruntețe | invariabil |
- faptul de a fi cărunt, cărunțeală, cărunție; (p.ext.) bătrânețe.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online