canton

română

Etimologie

Din franceză canton.

Pronunție

• AFI: /kanˈton/

Substantiv

Declinarea substantivului canton
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	canton	cantoane
Articulat	cantonul	cantoanele
Genitiv-Dativ	cantonului	cantoanelor
Vocativ	cantonule	cantoanelor

1. clădire din imediata vecinătate a unei căi de comunicație, înzestrată cu aparatele necesare pentru supravegherea și întreținerea acesteia și care servește și ca locuință pentru cantonier.
2. cea mai mică unitate în administrația pădurilor; locuința pădurarului.
3. unitate teritorial-administrativă în unele țări.
4. fiecare dintre statele care compun Confederația Elvețiană.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online