capotă

română

Etimologie

Din franceză capote.

Pronunție

• AFI: /ka'po.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului capotă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	capotă	capote
Articulat	capota	capotele
Genitiv-Dativ	capotei	capotelor
Vocativ	capotă	capotelor

1. îmbrăcăminte din tablă sau din alt material cu care se acoperă un sistem tehnic în vederea protejării lui.
2. acoperiș pliabil al unui autovehicul.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• coapta

Referințe

• DEX '98 via DEX online