chanson
 Vezi și : Chanson
|
Etimologie
Din franceză chanson.
Pronunție
- AFI: /ʃanˈson/
Substantiv
| Declinarea substantivului chanson | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | chanson | chansonuri |
| Articulat | chansonul | chansonurile |
| Genitiv-Dativ | chansonului | chansonurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- compoziție vocală polifonică, cu text francez, ajunsă la înflorire în epoca Renașterii.
Traduceri
compoziție vocală polifonică, profană, cu text francez
Referințe
(English)
Etimologie
Din franceză chanson.
Pronunție
- AFI: /ˈʃænsən/
Substantiv
chanson, pl. chansons
Referințe
(français)
Etimologie
Din franceză medie chanson, care provine din franceză veche chançon < latină cantiō, cantiōnem („cântec, cântare”).
Pronunție
Substantiv
chanson f., chansons pl.
- cântec
- Il met tout en chanson.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- chanson à boire, chanson bachique, chanson de Bacchus
- chanson d'amour
- chanson de geste
- chanson-titre
Cuvinte apropiate
Omofone
Expresii
- il n'a qu'une chanson, il ne sait qu'une chanson, il chante toujours la même chanson
- le ton ne fait pas la chanson
- voilà bien une autre chanson
Vezi și
vedeți și
Referințe
(svenska)
Etimologie
Din franceză chanson.
Pronunție
- AFI: /ʃɑ̃.sɔ̃/
Substantiv
| Declinarea substantivului chanson | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | chanson | chansonen | chansoner | chansonerna |
| Genitiv | chansons | chansonens | chansoners | chansonernas |