chițibușar

română

Etimologie

Din chițibuș + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /ki.ʦi.bu'ʃar/

Substantiv

Declinarea substantivului chițibușar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chițibușar	chițibușari
Articulat	chițibușarul	chițibușarii
Genitiv-Dativ	chițibușarului	chițibușarilor
Vocativ	chițibușarule	chițibușarilor

1. persoană căreia îi place să uzeze de chițibușuri, de mărunțișuri, care face mici șmecherii.
2. persoană care dă importanță fleacurilor; persoană care caută nod în papură.

Cuvinte derivate

• chițibușară
• chițibușărie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online