Exemplu de chitară clasică

Etimologie

Din italiană chitara.

Pronunție

  • AFI: /kiˈta.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
chitară/ghitară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chitară/ghitară chitare/ghitare
Articulat chitara/ghitara chitarele/ghitarele
Genitiv-Dativ chitarei/ghitarei chitarelor/ghitarelor
Vocativ - -
  1. instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, având întinse pe una din fețe șase coarde, care vibrează când sunt lovite sau ciupite.
  2. arta de a interpreta o compoziție muzicală la o chitară.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri