Etimologie

Din a clămpăni.

Pronunție

  • AFI: /kləm.pə'nit/


Substantiv


Declinarea substantivului
clămpănit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clămpănit clămpănite
Articulat clămpănitul clămpănitele
Genitiv-Dativ clămpănitului clămpănitelor
Vocativ clămpănitule clămpănitelor
  1. faptul de a clămpăni; zgomot produs prin lovirea a două obiecte (dure), prin închiderea violentă a unei uși, a unui capac, de papucii în mers etc.; clămpănitură.


Traduceri

Referințe