coală
română
Etimologie
Din neogreacă κωλλα (kólla).
Pronunție
- AFI: /'ko̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului coală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coală | coli |
| Articulat | coala | colile |
| Genitiv-Dativ | colii | colilor |
| Vocativ | coală | colilor |
- foaie dreptunghiulară de hârtie (albă sau colorată), de celofan, de carton etc.
- (și în sintagma coală de tipar) unitate de măsură pentru volumul unei cărți, unui articol etc., egală cu 16 pagini tipărite.
- (și în sintagma coală editorială) unitate de măsură pentru volumul unei cărți, unui articol etc., egală de obicei cu 20 de pagini dactilografiate.
- totalitatea mărcilor sau timbrelor tipărite pe aceeași foaie dreptunghiulară de hârtie și nedesprinse unele de altele.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online