colegialitate

română

Etimologie

Din colegial + sufixul -itate (după germană Kollegialität).

Pronunție

• AFI: /ko.le.ʤi.a.li'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului colegialitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	colegialitate	invariabil
Articulat	colegialitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	colegialității	invariabil
Vocativ	colegialitate	invariabil

1. atitudine, sentimente de (bun) coleg; camaraderesc.
2. principiu potrivit căruia conducerea unor organe sau organizații este exercitată de mai multe persoane, care iau împreună hotărâri prin votul majorității.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online