Variante de scriere Vezi și : colț

Etimologie

Din numele propriu Colt.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
colt
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colt colturi
Articulat coltul colturile
Genitiv-Dativ coltului colturilor
Vocativ coltule colturilor
  1. tip de revolver sau de pistolet.


Traduceri

Anagrame

Referințe





(English)

Etimologie

Din engleza veche colt < de origine obscură. Confer regionalismul suedez kult.

Pronunție

  • AFI: /kəʊlt/ (Anglia)
  • AFI: /kɔʊlt/ (Anglia)
  • AFI: /koʊlt/ (SUA)
  • AFI: /kl̩t/ (SUA)


Substantiv

colt, pl. colts

  1. (zool.) mânz
  2. (fig.) novice, debutant, începător
  3. (nav.) gen de funie folosită de nostromi pentru a forța bărbații la lucru

Sinonime

Cuvinte compuse

Omofone

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to colt
Infinitiv to colt
Prezent simplu
pers. 3 sg.
colts
Trecut simplu colted
Participiu trecut colted
Participiu prezent colting
  1. a fecunda (o iapă), a se împerechea, a mânzi
  2. (ieșit din uz) a înșela, a păcăli
  3. (fig.) a zburda, a face giumbușlucuri

Cuvinte apropiate

Anagrame

Referințe