confesiune

română

Etimologie

Din franceză confession < latină confessio, confessionis.

Pronunție

• AFI: /kon.fe.siˈu.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului confesiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	confesiune	confesiuni
Articulat	confesiunea	confesiunile
Genitiv-Dativ	confesiunii	confesiunilor
Vocativ	confesiune	confesiunilor

1. mărturisire a unor fapte, a unor gânduri sau sentimente intime; (p.restr.) spovedanie.
2. scriere literară care conține mărturisirea unor gânduri și sentimente legate de viața intimă a autorului.
3. scriere care cuprinde mărturisirea de credință a unei ramuri a bisericii creștine.
4. religie, cult.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online