conifer
Etimologie
Din franceză conifère < latină conifer.
Pronunție
- AFI: /ko.ni'fer/
Substantiv
Declinarea substantivului conifer | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | conifer | conifere |
Articulat | coniferul | coniferele |
Genitiv-Dativ | coniferului | coniferelor |
Vocativ | coniferule | coniferelor |
- (bot.) (la pl.) ordin de arbori cu canale secretoare de rășină, cu frunze (aproape totdeauna) persistente, în formă de ace sau de solzi, cu flori unisexuate, conice și cu semințe aripate; (și la sg.) arbore sau arbust care face parte din acest ordin.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
clasă de arbori cu frunze (aproape totdeauna) persistente
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online