considerent
Etimologie
Din franceză considérant.
Pronunție
- AFI: /kon.si.de'rent/
Substantiv
Declinarea substantivului considerent | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | considerent | considerente |
Articulat | considerentul | considerentele |
Genitiv-Dativ | considerentului | considerentelor |
Vocativ | considerentule | considerentelor |
- punct de vedere, părere.
- argument logic; motiv.
- (jur.; la pl.) partea dintr-o hotărâre a unui organ de jurisdicție cuprinzând motivarea hotărârii respective.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online