contrapiuliță

română

Etimologie

Din contra + piuliță.

Pronunție

• AFI: /kon.tra.pi.uˈli.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului contrapiuliță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	contrapiuliță	contrapiulițe
Articulat	contrapiulița	contrapiulițele
Genitiv-Dativ	contrapiuliței	contrapiulițelor
Vocativ	contrapiuliță	contrapiulițelor

1. piuliță suplimentară care se strânge peste o altă piuliță în vederea asigurării împotriva desfacerii îmbinărilor.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• antiparticulo
• anticipatorul

Referințe

• DEX '98 via DEX online