asigurare

română

Etimologie

Din a asigura.

Pronunție

• AFI: /a.si.gu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului asigurare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	asigurare	asigurări
Articulat	asigurarea	asigurările
Genitiv-Dativ	asigurării	asigurărilor
Vocativ	asigurare	asigurărilor

1. acțiunea de a (se) asigura și rezultatul ei.
2. punere în siguranță.
3. încredințare, promisiune fermă.
4. operație financiară, decurgând dintr-un contract sau dintr-o obligație prevăzută de lege, prin care asigurătorul se obligă ca în schimbul unei sume primite periodic să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi în urma unor întâmplări independente de voința lui.

Cuvinte compuse

• asigurări sociale

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• reasigura

Referințe

• DEX '98 via DEX online