română

Etimologie

Din maghiară korcs.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
corci
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corci corci
Articulat corciul corcii
Genitiv-Dativ corciului corcilor
Vocativ corciule corcilor
  1. (reg.) corcitură.

Cuvinte derivate

  • corci


Traduceri

Etimologie

Din a (se) corci.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
(se) corci
Infinitiv a (se) corci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) corcesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) corcească
Participiu corcit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (despre plante sau animale din specii diferite) a se încrucișa, a se amesteca.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe