cruci

română

Etimologie

Din cruce.

Pronunție

• AFI: /kruˈʧi/

Verb

Conjugarea verbului cruci
Infinitiv	a cruci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	crucesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să crucească
Participiu	crucit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) a se mira foarte tare de un lucru neobișnuit; a se minuna (și a-și face semnul crucii); a se încruci.
2. (v.tranz.) (rar) a așeza în formă de cruce; a încrucișa.

Cuvinte derivate

• crucit
• încruci

Traduceri

Traduceri

Pronunție

• AFI: /ˈkru.ʧʲ/

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru cruce.

Anagrame

• curci

Referințe

• DEX '98 via DEX online