corecție

română

Etimologie

Din franceză correction < latină correctio.

Pronunție

• AFI: /ko'rek.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului corecție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corecție	corecții
Articulat	corecția	corecțiile
Genitiv-Dativ	corecției	corecțiilor
Vocativ	corecție	corecțiilor

1. (în trecut) pedeapsă corporală aplicată unui vinovat; bătaie.
2. cantitate care trebuie adăugată sau scăzută la indicațiile date de un instrument de măsurare pentru a compensa erorile sistematice care afectează măsuratoarea.

   Corecție barometrică.

Cuvinte compuse

• drept de corecție
• casă de corecție

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• corectei

Referințe

• DEX '98 via DEX online