pedeapsă

română

Etimologie

Din a pedepsi.

Pronunție

• AFI: /peˈde̯ap.sə/

Substantiv

Declinarea substantivului pedeapsă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pedeapsă	pedepse
Articulat	pedeapsa	pedepsele
Genitiv-Dativ	pedepsei	pedepselor
Vocativ	pedeapso	pedepselor

1. măsură de represiune, sancțiune aplicată celui care a săvârșit o greșeală; (spec.) măsură de constrângere prevăzută de lege și aplicată cuiva de o instanță judecătorească drept sancțiune pentru o infracțiune; situație în care se află cel pedepsit, condamnat.
2. (fig.) suferință (fizică sau morală).

Sinonime

1. condamnare, osândă
2. chin, necaz, nenorocire, supliciu

Traduceri

Traduceri

bulgară: наказание (български) n. ebraică: ענישה (עברית) f. engleză: punishment (English), penalty (English) persană: جزا (فارسی) (ceza) finlandeză: rangaistus (suomi) f. franceză: punition (français) f. germană: Strafe (Deutsch) f. italiană: punizione (italiano) f. japoneză: 罰 (日本語), ばつ (日本語) (batsu)

coreeană: 벌 (beol) (한국어) kurdă centrală: ceza (kurdî) m. latină: punitio (Latina) neerlandeză: straf (Nederlands) f. portugheză: punição (português) spaniolă: castigo (español) f. telugu: శిక్ష (తెలుగు), దండన (తెలుగు) turcă: ceza (Türkçe) suedeză: straff (svenska)