corespunde

română

Etimologie

Din franceză correspondre.

Pronunție

• AFI: /ko.res'pun.de/

Verb

Conjugarea verbului corespunde
Infinitiv	a corespunde
Indicativ prezent pers. 1 sg.	corespund
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să corespundă
Participiu	corespuns
Conjugare	III

1. (v.intranz.) a fi conform cu ceva, a se potrivi, a răspunde la așteptări, la dorințe sau la speranțe.
2. (v.intranz.) a fi în legătură, a comunica cu ceva; a fi situat pe același plan cu ceva, a se afla în dreptul altui obiect.

Cuvinte derivate

• corespunzător

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online