cotruță

română

Etimologie

Din maghiară katrocz.

Pronunție

• AFI: /ko'tru.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului cotruță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cotruță	cotruțe
Articulat	cotruța	cotruțele
Genitiv-Dativ	cotruței	cotruțelor
Vocativ	cotruță	cotruțelor

1. (reg.) vatră mică; parte sau colț din vatră; loc gol între cuptor și perete; adâncitură sub vatră.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cruțato
• curtato

Referințe

• DEX '98 via DEX online