crizantemă
Vezi și : crizantema |
Etimologie
Din franceză chrysanthème.
Pronunție
- AFI: /kri.zan'te.mə/
Substantiv
Declinarea substantivului crizantemă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | crizantemă | crizanteme |
Articulat | crizantema | crizantemele |
Genitiv-Dativ | crizantemei | crizantemelor |
Vocativ | crizantemă, crizantemo | crizantemelor |
- (bot.) (Chrysanthemum) plantă decorativă din familia compozeelor, cu frunze penat-divizate și cu flori de culori variate, cu o inflorescență mare și bogată.
- Crizantemele înfloresc toamna.
Sinonime
- (bot.) dumitriță, tufănică, (reg.) aurată, cătălină, mărgărită, roman, tătăișă, flori-de-iarnă (pl.), gura-paharului, romaniță-mare, rujă-de-toamnă, salomii-galbene (pl.)
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|