română

Variante

Etimologie

Din curățat + sufixul -orie.

Pronunție

  • AFI: /ku.rə.ʦə.to'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
curățătorie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curățătorie curățătorii
Articulat curățătoria curățătoriile
Genitiv-Dativ curățătoriei curățătoriilor
Vocativ curățătorie curățătoriilor
  1. atelier în care se curăță (chimic) obiecte de îmbrăcăminte sau de uz casnic confecționate din țesături; spălătorie chimică.
  2. atelier în care se efectuează curățarea pieselor turnate.


Traduceri

Anagrame

Referințe