curățitoare

română

Etimologie

Din curățitor.

Pronunție

• AFI: /ku.rə.ʦi'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului curățitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	curățitoare	curățitori
Articulat	curățitoarea	curățitorile
Genitiv-Dativ	curățitorii	curățitorilor
Vocativ	curățitoare	curățitorilor

1. mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• curățătorie
• cruțătoarei

Referințe

• DEX '98 via DEX online