deambulatoriu

română

Etimologie

Din franceză déambulatoire.

Pronunție

• AFI: /de.am.bu.laˈto.rju/

Adjectiv

Declinarea adjectivului deambulatoriu
	Singular	Plural
Masculin	deambulatoriu	deambulatorii
Feminin	deambulatorie	deambulatorii
Neutru	deambulatoriu	deambulatorii

1. de plimbare, care este în legătură cu plimbarea.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului deambulatoriu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	deambulatoriu	deambulatorii
Articulat	deambulatoriul	deambulatoriile
Genitiv-Dativ	deambulatoriului	deambulatoriilor
Vocativ	deambulatoriule	deambulatoriilor

1. loc de circulație în prelungirea navelor laterale, în spatele altarului din absida centrală a unei biserici romane sau gotice.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online