declinație

română

Variante

• declinațiune

Etimologie

Din franceză déclinaison < latină declinatio, declinationis.

Pronunție

• AFI: /de.kli'na.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului declinație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	declinație	declinații
Articulat	declinația	declinațiile
Genitiv-Dativ	declinației	declinațiilor
Vocativ	declinație	declinațiilor

1. (gram.; înv.) declinare.
2. unghiul format de ecuatorul ceresc cu rază vizuală care duce spre un astru sau spre un punct de pe cer.

Cuvinte compuse

• declinație magnetică

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• actinidele
• candeliței
• cădelniței
• citadinele
• declinatei

Referințe

• DEX '98 via DEX online