declinare
Etimologie
Din a declina.
Pronunție
- AFI: /de.kli'na.re/
Substantiv
Declinarea substantivului declinare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | declinare | declinări |
Articulat | declinarea | declinările |
Genitiv-Dativ | declinării | declinărilor |
Vocativ | declinare | declinărilor |
- acțiunea de a declina și rezultatul ei.
- totalitatea modificărilor suferite de forma unui substantiv, adjectiv, pronume, numeral sau articol pentru exprimarea cazurilor la singular și la plural.
- clasă sau categorie de substantive sau de adjective care folosesc aceleași mijloace în realizarea flexiunii.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online