ecuator

română

Etimologie

Din franceză équateur < latină aequator.

Pronunție

• AFI: /e.ku.a'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului ecuator
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ecuator	invariabil
Articulat	ecuatorul	invariabil
Genitiv-Dativ	ecuatorului	invariabil
Vocativ	ecuatorule	invariabil

1. (geogr.) cerc imaginar pe suprafața Pământului, rezultat din intersecția cu planul care trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor, împărțindu-l în două emisfere și reprezentând cercul de referință al latitudinii terestre; (p.ext.) zona care se întinde până la câteva grade latitudine nordică și sudică de acest cerc; zonă ecuatorială.
2. cercul mare al unei sfere, obținut prin intersecția acesteia cu un plan perpendicular pe o axă a sferei.

Cuvinte compuse

• ecuator ceresc

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cutareo

Referințe

• DEX '98 via DEX online