română

Variante

Etimologie

Din franceză déjection < latină dejectio, dejectionis.

Pronunție

  • AFI: /de'ʒek.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
dejecție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dejecție dejecții
Articulat dejecția dejecțiile
Genitiv-Dativ dejecției dejecțiilor
Vocativ dejecție dejecțiilor
  1. evacuare a excrețiilor din organism, în special a materiilor fecale; (concr.) materia fecală evacuată.
  2. apă murdară provenită din fabrici sau din gospodării, care degradează apele naturale în care se scurge.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe